Care sunt cauzele insomniei și cum le poți identifica?
Insomnia nu este o afecțiune care apare din senin. Ea este adesea rezultatul unui cumul de factori biologici, psihologici, comportamentali și de mediu care, în timp, ajung să perturbe ritmul natural al somnului. Deși pentru unii insomniile pot părea o reacție temporară la stres sau la un eveniment de viață, pentru alții devin o parte constantă a vieții, cu efecte vizibile asupra sănătății mentale și fizice. Înțelegerea cauzelor insomniei este un pas esențial pentru a o putea trata eficient.
Una dintre cele mai frecvente cauze ale insomniei este stresul. Gândurile repetitive legate de muncă, familie, sănătate sau finanțe pot menține creierul într-o stare de alertă care împiedică instalarea somnului. Chiar și după ce se stinge lumina, mintea continuă să proceseze scenarii, să analizeze și să anticipeze, într-un efort neîntrerupt de control. În acest context, somnul nu mai este perceput ca o stare firească, ci ca o provocare, ceea ce adaugă un nivel suplimentar de presiune.
Anxietatea și depresia sunt alte două cauze des întâlnite. Persoanele cu anxietate tind să anticipeze pericole și să se îngrijoreze excesiv, inclusiv în legătură cu faptul că nu vor reuși să doarmă. Această teamă legată de somn generează un cerc vicios: cu cât îți dorești mai mult să adormi, cu atât te simți mai tensionat. Depresia, în schimb, poate duce atât la insomnie, cât și la hipersomnie, afectând ritmul circadian și calitatea generală a somnului.
Adesea, insomnia nu se instalează brusc, ci se dezvoltă treptat. Inițial, o serie de nopți nedormite pot părea accidentale, dar odată ce persoana începe să se teamă de ora de culcare și să anticipeze dificultățile de somn, tulburarea se cronicizează. Această teamă de a nu adormi este o cauză în sine și contribuie activ la menținerea problemei.
Obiceiurile nesănătoase de somn joacă și ele un rol semnificativ. Expunerea prelungită la lumină artificială seara, mai ales de la ecranele telefoanelor și computerelor, întârzie secreția de melatonină, hormonul responsabil cu inducerea somnului. De asemenea, nerespectarea unui program regulat de culcare și trezire poate „deruta” ceasul biologic intern, ceea ce face adormirea mai dificilă. Unele persoane își petrec ore întregi în pat, în speranța că se vor odihni, dar ajung să asocieze dormitorul cu frustrarea și eșecul, nu cu relaxarea.
Mai există și comportamente compensatorii care, deși par logice, înrăutățesc situația. Dormitul prelungit dimineața sau somnul de după-amiază pentru a recupera o noapte albă poate perturba și mai mult ritmul circadian. Astfel, ciclul de somn devine haotic, iar corpul nu mai recunoaște semnalele naturale ale oboselii.
Cauzele medicale ale insomniei nu trebuie ignorate. Durerile cronice, problemele gastrointestinale, tulburările tiroidiene, astmul sau bolile neurologice pot interfera cu somnul. La fel, unele medicamente au ca efect advers dificultatea de a adormi sau somnul fragmentat. Consumul de substanțe precum cofeina, alcoolul și nicotina afectează și el negativ calitatea somnului. De exemplu, deși alcoolul poate induce o stare de somnolență, el fragmentează somnul și reduce proporția fazelor profunde, cele mai odihnitoare. Uneori, aceste substanțe sunt utilizate tocmai pentru a combate insomnia, dar pe termen lung agravează problema.
Mediul în care dormim influențează calitatea somnului mai mult decât ne imaginăm. Un spațiu aglomerat, zgomotos, iluminat artificial sau prea cald poate face adormirea dificilă sau somnul superficial. Uneori, dormitorul este folosit pentru alte activități decât cele de odihnă, cum ar fi munca sau navigarea online, ceea ce face ca mintea să nu mai asocieze acest spațiu cu relaxarea. Din acest motiv, una dintre recomandările fundamentale ale terapiei pentru insomnie este folosirea dormitorului exclusiv pentru somn și intimitate.
În unele cazuri, insomnia poate fi indusă de schimbări hormonale. De exemplu, femeile aflate în perioada menopauzei sau cele care tocmai au născut pot experimenta tulburări de somn din cauza fluctuațiilor hormonale. De asemenea, persoanele în vârstă au tendința de a avea un somn mai fragmentat și superficial, ceea ce nu este neapărat patologic, dar poate contribui la senzația de oboseală.
Pentru unele persoane, insomnia apare ca urmare a unor schimbări semnificative de viață. Mutarea într-o altă țară, schimbarea fusului orar, pierderea unei persoane dragi sau nașterea unui copil pot dezechilibra temporar somnul. Dacă această perturbare nu este gestionată în timp util, ea poate deveni cronică, mai ales dacă sunt adoptate strategii neproductive, precum somnul în timpul zilei sau consumul frecvent de substanțe sedative. În astfel de situații, este utilă intervenția psihologică timpurie pentru prevenirea cronicizării tulburării.
Identificarea cauzei exacte a insomniei nu este întotdeauna simplă, mai ales că, de multe ori, există o combinație de factori. De aceea, evaluarea realizată de un specialist este esențială. Prin discuții, chestionare și, uneori, monitorizarea somnului, se poate contura o imagine clară a problemelor care stau la baza tulburării. Autoobservarea poate ajuta enorm în acest proces. Ținerea unui jurnal de somn, în care notezi ora de culcare, trezirile, orele de trezire și obiceiurile din timpul serii, poate scoate la iveală tipare pe care altfel nu le-ai fi observat.
Pe lângă identificarea cauzelor, este important să se înțeleagă și modul în care acestea se întrețin reciproc. De exemplu, o durere fizică duce la insomnie, care amplifică starea de oboseală și, implicit, sensibilitatea la durere. Sau stresul generează insomnie, iar lipsa somnului reduce capacitatea de a face față stresului. În acest fel, tulburarea devine un cerc închis, care necesită intervenție conștientă și ghidată pentru a fi întrerupt. Fără sprijin și informații corecte, mulți oameni ajung să accepte insomnia ca pe o parte inevitabilă a vieții, ceea ce nu este adevărat.
În concluzie, cauzele insomniei sunt multiple și interconectate. De la factori emoționali și comportamentali până la condiții medicale și de mediu, fiecare element joacă un rol în calitatea somnului. Conștientizarea și recunoașterea acestor cauze este primul pas spre schimbare. Doar înțelegând ce anume te ține treaz, poți face pașii necesari pentru a-ți recăpăta nopțile liniștite. Iar atunci când ai nevoie de sprijin, nu ezita să cauți ajutorul unui specialist care te poate ghida prin labirintul cauzelor și al soluțiilor.
Your Sleep. Your Power.
Psiholog clinician & Psihoterapeut Ica Secoșan, PhD.