Insomnia este cea mai frecventă tulburare de somn. Înainte să discutăm însă despre această provocare cu care se confruntă foarte mulți oameni, este foarte important să facem câteva precizări.
Ce nu este insomnia? A fi nedormit nu este insomnie. În domeniul medicinei, privarea de somn este considerată a fi aptitudinea de a dormi adecvat, dar a nu îți oferi oportunitatea adecvată de a dormi. Cu alte cuvinte, persoanele nedormite pot să doarmă, doar că nu își alocă perioade adecvate pentru somn. În cazul în care te regăsești în această categorie, te invităm să citești informațiile pe care le-am pregătit pentru tine legate de igiena somnului. Cu câteva modificări în comportamentul tău, vei putea să te bucuri de un somn bun și odihnitor.
Insomnia este o deteriorare în cantitatea sau calitatea somnului, fiind asociată cu simptome precum:
- Dificultate la adormire
- Treziri repetate sau dificultăți de a readormi după trezire
- Trezire dimineața devreme și incapacitatea de a readormi
- Problema de somn durează cel puțin trei nopți pe săptămână și afectează domeniile importante ale vieții
- Durata este de cel puțin trei luni
Cu alte cuvinte, suferi de insomnie atunci când te confrunți cu incapacitatea de a genera somn în ciuda faptului că îți acorzi oportunitatea adecvată pentru a dormi.
Prin urmare, persoanele care suferă de insomnie, nu pot să doarmă suficient sau suficient de bine, chiar dacă își alocă timp pentru aceasta (între șapte și nouă ore pe noapte). Merită menționată aici și problema percepției greșite asupra stării de somn, cunoscută sub numele de insomnie paradoxală. În acest caz, vei raporta că ai dormit prost pe timpul nopții sau că nu ai dormit deloc. Totuși, dacă te-ai fi aflat într-un laborator iar specialiștii ți-ar fi înregistrat somnul în mod obiectiv, prin electrozi sau alte dispozitive precise de monitorizare a somnului, ai fi observat o incongruență. Înregistrările somnului tău, vor indica în acest caz faptul că ai dormit cu mult mai bine decât crezi tu subiectiv, iar uneori poate ai avut parte chiar de o noapte plină de somn sănătos. Prin urmare, persoanele care suferă de insomnie paradoxală au o iluzie sau o percepție eronată asupra unui somn de calitate slabă, care de fapt nu este deloc așa.
Revenind la tulburarea de insomnie, există câteva subtipologii distincte:
- insomnia de adormire – este dificultatea de a adormi
- insomnia de menținere a somnului – dificultatea de a rămâne în starea de somn
Indiferent care dintre aceste probleme de somn se manifestă, somnologia ca știință, impune bifarea unor criterii clinice foarte punctuale pentru ca o persoană să primească diagnosticul de insomnie.
Aceste criterii sunt:
- lipsa de satisfacție față de cantitatea și calitatea somnului (spre exemplu, dificultatea de a adormi, de a rămâne în starea de somn, de a te trezi dimineața)
- faptul de a suferi mult sau de a avea mari dificultăți în timpul zilei
- insomnia apare în cel putin trei nopți din săptămână, în fiecare săptămână, mai mult de trei luni
- nu coexistă în paralel nicio altă tuburare mintală sau problemă medicală care ar putea sa ducă la ceea ce pare a fi insomnie
Accentul pus pe durata problemei de somn, mai mult de trei nopți pe săptămână, în fiecare săptămână, pe o perioda de mai bine de trei luni, este extrem de important. Cu toții putem avea dificultăți cu somnul din când în când, deși s-ar putea să fie vorba despre o singură noapte sau despre mai multe. Este absolut normal. De regulă, există o cauză evidentă, cum ar fi stresul la locul de muncă sau o tensiune apărută într-o relație socială sau romantică. Totuși, o dată ce aceste situații se rezolvă, dificultatea legată de somn, de regulă dispare.
Astfel de probleme de somn acute în general, nu sunt recunoscute ca fiind insomnie cronică, pentru că insomnia cronică impune o perioadă continuă de somn cu dificultăți, săptămână după săptămână.
Insomnia este de aproape de două ori mai frecventă în cazul femeilor dacât la bărbați, această diferență foarte consistentă dintre cele două sexe putând fi explicată pur și simplu prin faptul că, bărbații nu sunt dispusi să recunoască că au probleme cu somnul.
Cauzele insomniei
La fel ca și în multe alte probleme de sănătate fizică și mintală, genetica joacă un rol important, insomnia având un anumit grad de moștenire genetică, estimându-se că s-ar transmite de la părinte la copil în proporție de 28% – 45 %. Acest lucru înseamnă că, majoritatea insomniei încă rămâne asociată unor cauze nongenetice, care se datorează unor interacțiuni cu mediul.
Există numeroși factori declanșatori care generează dificultățile de somn, inclusiv factori psihologici, fizici, medicali și de mediu.
Factorii externi care cauzează somnul deteriorat pot fi:
- lumina prea puternică în timpul nopții
- temperatura ambientală inadecvată din cameră
- cofeina, tutunul și consumul de alcool
Originea acestor factori nu este internă, în consecință nu reprezintă o tulburare individuală, ci mai degrabă influențe externe care, odată ce sunt remediate, persoanele vor beneficia de un somn odihnitor.
Doi dintre cei mai frecvenți factori declanșatori ai insomniei, sunt de natură psihologică:
- preocupările emoționale sau îngrijorarea
- neliniștea emoțională sau anxietatea
În această lume modernă în care cu toții trăim într-un ritm alert și suprasaturat de stimuli, unul dintre puținele momente în care ne oprim din consumul constant de informații și reflectăm asupra interiorului nostru este atunci când ne punem capul pe pernă. Nu există niciun moment mai prost pentru a face asta în mod conștient, evident!
Nu este de mirare faptul că, somnul devine aproape imposibil de inițiat sau de menținut când încep să ni se pună în mișcare rotițele emoționale ale minții, când ne facem griji despre ce am făcut sau nu am reușit să realizăm în ziua care trece, despre ce am uitat să facem, despre lucrurile cu care urmează să ne confruntăm în zilele următoare și chiar în viitorul îndepărtat.
Toate aceste gânduri de dinaintea somnului, nu constituie nici pe departe o invitație pentru a convinge undele cerebrale calmante ale somnului să ne viziteze creierul, pentru ca noi să putem să intrăm într-un somn odihnitor care să țină toată noaptea.
Probabil ți s-a întâmplat și ție să te pui seara în pat, să te întorci de pe o parte pe alta și să nu reușești să adormi. Îți trec prin minte gânduri pe care nu le poți opri și care te îndepărtează tot mai mult de momentul somnului profund. Sau poate ai adormit seara, dar te-ai trezit în mijlocul nopții și nu ai mai reușit să adormi la loc.
Din moment ce suferințele psihologice sunt principalul factor declanșator al insomniei, cercetătorii s-au concentrat pe analiza cauzelor biologice care stau la baza neliniștilor emoționale. S-a remarcat un vinovat frecvent: un sistem nervos simpatic excesiv de activ, care reprezintă mecanismul care pune în alertă starea de luptă sau fugă a organismului. Sistemul nervos simpatic, se activează ca reacție la amenințări și situații de stres acut. Consecințele fiziologice sunt: pulsul accelerat, creșterea fluxului sangvin, accelerarea metabolismului, eliberarea unor substanțe chimice de gestionare a stresului, cum ar fi cortizolul, intensificarea nivelului de activare a creierului, toate acestea fiind benefice în momentul acut în care ne confruntăm cu o amenințare sau cu un pericol real. Doar că, această reacție nu este menită să rămână în poziția pornit pe termen lung. Un sistem nervos simpatic excesiv de activ, împiedică un somn bun iar așa apare insomnia.