Insomnia la copii.

Insomnia la copii. Semne, cauze și cum poate ajuta terapia psihologică

Insomnia la copii. Semne, cauze și cum poate ajuta terapia psihologică

 

Somnul copiilor este unul dintre pilonii fundamentali ai dezvoltării lor. În timpul somnului, creierul copilului se reorganizează, se formează conexiuni neuronale esențiale pentru învățare, se reglează emoțiile și se consolidează memoria. Când somnul este perturbat în mod constant, nu vorbim doar despre o noapte agitată, ci despre o problemă care poate influența sănătatea mintală, echilibrul emoțional și performanța copilului pe termen lung.

În ultimii ani, specialiștii observă o creștere a tulburărilor de somn la copii. Insomnia – adică dificultatea de a adormi, de a menține somnul sau trezirea prea devreme – nu mai este o problemă rară în rândul adulților obosiți. Ea apare tot mai des și în copilărie, manifestându-se în forme subtile, dar cu efecte semnificative asupra stării generale a copilului.

 

Cum se manifestă insomnia la copii?

Manifestările insomniei variază în funcție de vârstă. Un copil mic poate plânge înainte de somn, refuza să meargă la culcare sau se poate trezi de mai multe ori pe noapte cerând prezența părintelui. Un copil de vârstă școlară poate spune că „nu poate dormi”, se poate foi mult în pat, își poate găsi tot felul de motive pentru a amâna ora de culcare, sau se poate trezi foarte devreme, obosit și iritat.

La adolescenți, insomnia capătă forme diferite. Mulți adorm foarte târziu, stau pe telefon până noaptea târziu și au dificultăți majore de trezire dimineața. În unele cazuri, insomnia este legată de anxietate sau depresie, iar în altele, de un dezechilibru al ritmului circadian – ceasul biologic intern care reglează alternanța dintre somn și stare de veghe.

Simptomele cele mai frecvente includ:

  • dificultatea de a adormi, chiar și după o zi plină de activități;
  • treziri repetate în timpul nopții;
  • refuzul de a merge la culcare;
  • frici nocturne (frica de întuneric, de singurătate, de monștri, de vise urâte);
  • oboseală excesivă dimineața, iritabilitate, lipsă de concentrare la școală;
  • plângeri frecvente că „nu pot dormi” sau „nu știu ce se întâmplă cu mine noaptea”.

Dincolo de aceste simptome vizibile, insomnia afectează echilibrul emoțional al copilului. Lipsa somnului amplifică sensibilitatea, crește nivelul de stres și scade capacitatea de reglare emoțională. Un copil care doarme prost devine mai impulsiv, mai irascibil și mai vulnerabil în fața frustrărilor zilnice.

 

De ce apare insomnia la copii?

Insomnia nu este o tulburare izolată, ci de multe ori un simptom al unui dezechilibru mai amplu – fie emoțional, fie de mediu. Printre cele mai frecvente cauze se numără:

  1. Anxietatea și stresul
    Mulți copii trăiesc anxietăți pe care nu știu să le exprime: teama de separare de părinți, frica de eșec, teama de judecată la școală sau grădiniță. Aceste stări nu dispar odată cu stingerea luminii. Din contră, se intensifică atunci când copilul rămâne singur cu gândurile lui.
  2. Rutina haotică de somn
    Corpul are nevoie de regularitate. Când ora de culcare variază mult, când copilul adoarme uneori la 21:00 și alteori la 23:30, ceasul intern (ritmul circadian) se dereglează. Lipsa de rutină afectează secreția de melatonină, hormonul somnului, și duce la dificultăți de adormire.
  3. Expunerea la ecrane
    Lumina albastră emisă de telefoane, tablete și televizoare inhibă producția de melatonină. În plus, stimularea vizuală și emoțională oferită de conținutul online ține creierul într-o stare de alertă. Chiar și o jumătate de oră de ecran înainte de culcare poate întârzia adormirea.
  4. Probleme emoționale sau familiale
    Conflictele din familie, divorțul, schimbările majore (mutarea, pierderea unei persoane apropiate) pot genera insecuritate emoțională. Copilul nu mai simte siguranță, iar somnul devine un moment de vulnerabilitate, asociat cu teama de a rămâne singur.
  5. Afecțiuni medicale sau tulburări neuropsihologice
    Uneori, insomnia poate fi secundară unor condiții precum ADHD, tulburări de anxietate, depresie sau autism. În aceste cazuri, abordarea trebuie să fie integrată – medicală și psihologică.

 

De ce insomnia la copii nu trebuie ignorată?

Mulți părinți tind să creadă că insomnia copilului este o fază trecătoare. Totuși, studiile arată că tulburările de somn persistente pot avea consecințe serioase asupra dezvoltării cognitive, emoționale și fizice.

Lipsa somnului afectează atenția, memoria, performanța școlară și reglarea emoțională. Copiii obosiți se concentrează mai greu, devin mai impulsivi și au dificultăți în a-și gestiona emoțiile negative.

Pe termen lung, insomnia netratată poate crește riscul de anxietate, depresie și tulburări de comportament. De aceea, intervenția timpurie este esențială. Cu cât copilul este ajutat mai devreme să-și regleze somnul, cu atât scad riscurile de a dezvolta probleme emoționale complexe la vârsta adultă.

 

Cum ajută terapia psihologică?

Terapia pentru insomnie la copii nu se rezumă la tehnici de relaxare sau la reguli de igienă a somnului, ci presupune o înțelegere profundă a cauzelor care stau la bază.

La MindPower Clinic, lucrăm cu o abordare integrată, care implică atât copilul, cât și părinții. Procesul începe cu o evaluare atentă, în care explorăm istoricul somnului, rutina zilnică, mediul familial și factorii emoționali.

După această etapă, se stabilește un plan de intervenție personalizat. În terapie, copilul este învățat, prin joc, exerciții și povestiri adaptate vârstei, să își recunoască și să își exprime emoțiile. Mulți copii care suferă de insomnie nu pot spune ce îi neliniștește – de aceea, psihoterapia creează un cadru sigur în care ei pot face asta.

De exemplu, un copil care adoarme greu din cauza anxietății de separare poate învăța, în terapie, cum să își regleze corpul și mintea prin respirație, prin imagini mentale pozitive sau prin povești terapeutice. În același timp, părinții primesc îndrumare pentru a încuraja independența copilului la somn fără a accentua frica.

Pentru copiii mai mari și adolescenți, terapia se axează pe înțelegerea gândurilor și a emoțiilor care întrețin insomnia. Se lucrează cu strategii de autoreglare, stabilirea unei rutine consecvente și reducerea comportamentelor care perturbă somnul (folosirea ecranelor, consumul de conținut stimulativ seara, lipsa de mișcare).

Scopul terapiei nu este doar de a restabili somnul, ci de a-l ajuta pe copil să se simtă în siguranță, relaxat și capabil să-și gestioneze emoțiile.

 

Rolul părinților în procesul terapeutic

Succesul tratamentului depinde, în mare măsură, de implicarea părinților. Copiii învață prin modelare, iar dacă atmosfera din casă este tensionată, dacă se discută despre „problema cu somnul” într-un mod critic sau stresant, anxietatea se amplifică.

În cadrul ședințelor de terapie, părinții sunt sprijiniți să construiască o rutină predictibilă de somn și să recunoască semnele de oboseală ale copilului. De asemenea, sunt învățați cum să abordeze momentele de rezistență, fără conflicte, presiune sau recompense excesive.

Rutina de seară devine astfel un moment de conectare – o tranziție calmă între activitate și odihnă. Cu timpul, copilul asociază seara cu siguranța și relaxarea, nu cu tensiunea sau frica.

 

Când insomnia devine cronică?

Uneori, în ciuda schimbărilor făcute acasă, insomnia persistă. În aceste cazuri, este important ca părintele să nu amâne intervenția psihologică. Insomnia cronică (care durează mai mult de trei luni) necesită o abordare complexă, pentru a preveni instalarea anxietății legate de somn.

Copiii care încep să se teamă de faptul că „nu pot dormi” intră într-un cerc vicios: cu cât își doresc mai mult să adoarmă, cu atât devin mai agitați și mai puțin capabili să se relaxeze. Terapia rupe acest cerc, prin exerciții de expunere, restructurare cognitivă și reconectare corporală.

În unele situații, colaborarea cu medicul pediatru sau neurolog este recomandată, mai ales dacă există suspiciuni de tulburări respiratorii în somn sau alte cauze medicale.

 

De ce este importantă intervenția timpurie?

Copiii învață să doarmă bine, la fel cum învață să vorbească sau să meargă pe bicicletă. Somnul este un comportament învățat, care poate fi modelat prin sprijin, consecvență și înțelegere.

Cu cât intervenția psihologică are loc mai devreme, cu atât copilul are șanse mai mari să depășească insomnia fără consecințe emoționale. În plus, învățând tehnici de relaxare și autoreglare, el dobândește abilități care îl vor ajuta întreaga viață.

La MindPower Clinic, oferim terapie pentru copii și adolescenți care se confruntă cu insomnie, anxietate sau alte dificultăți legate de somn. Lucrăm cu metode validate științific, într-un mediu cald, sigur și empatic. Fiecare copil este înțeles ca întreg – nu doar prin simptomele sale, ci prin povestea din spatele lor.

Când somnul revine, totul se schimbă: copilul devine mai liniștit, mai concentrat și mai fericit. Iar părintele redescoperă bucuria nopților liniștite, știind că a făcut pasul potrivit.

 

Your Sleep. Your Power.
Psiholog clinician & Psihoterapeut Ica Secoșan, PhD

 

Share