Posts tagged: ce este insomnia

Ce este insomnia și cum o recunoști? Ghid complet

Fiecare om a trecut măcar o dată în viață printr-o noapte albă. Poate a fost o prezentare importantă la job, un examen sau o problemă personală care nu i-a dat pace. În astfel de situații, a nu dormi o noapte întreagă nu este neapărat un semn de boală, ci mai degrabă o reacție normală la stres. Însă atunci când lipsa somnului se repetă de mai multe ori pe săptămână, timp de luni întregi, vorbim despre o problemă reală: insomnia.

Insomnia nu este doar o simplă dificultate de a adormi. Este o tulburare complexă, recunoscută medical și psihologic, care poate afecta profund sănătatea mintală, fizică și emoțională. În acest articol, îți voi explica ce înseamnă insomnia, care sunt formele ei, cum o poți recunoaște și ce pași să faci pentru a nu o lăsa să îți controleze viața.

Cum este definită insomnia?

Organizația Mondială a Sănătății și Asociația Americană de Psihiatrie definesc insomnia ca fiind o dificultate persistentă de a adormi, de a menține somnul sau de a avea un somn de calitate, în ciuda condițiilor potrivite pentru odihnă.

Cu alte cuvinte, nu este suficient să spui „nu am dormit bine” pentru a fi considerată insomnie. Este nevoie de:

• dificultăți de somn care durează cel puțin trei nopți pe săptămână;
• persistență timp de minimum trei luni;
• consecințe negative în timpul zilei (oboseală, iritabilitate, scăderea concentrării, anxietate).

Această definiție arată clar că insomnia este mai mult decât o simplă întâmplare ocazională. Ea devine o tulburare atunci când se instalează un cerc vicios: teama că nu vei adormi îți amplifică dificultatea de a adormi, iar fiecare noapte pierdută face ca următoarea să fie și mai grea.

Diferența între insomnie și lipsa ocazională de somn

Mulți oameni confundă insomnia cu o perioadă scurtă de stres sau cu o noapte albă. Adevărul este că lipsa ocazională de somn poate fi cauzată de:

• un eveniment important care generează emoții puternice;
• consum de cafeină sau alcool;
• o schimbare de fus orar;
• un mediu de somn zgomotos sau inconfortabil.

În aceste cazuri, odată ce factorul perturbator dispare, somnul revine la normal. În schimb, insomnia este caracterizată de persistență și de faptul că, indiferent ce faci, somnul nu revine la normal de la sine.

Tipurile de insomnie

Specialiștii disting mai multe tipuri de insomnie. Înțelegerea lor ajută la recunoașterea corectă a problemei și la alegerea tratamentului potrivit.

1. Insomnia de adormire – dificultatea de a adormi la începutul nopții. Persoana stă ore în șir trează, cu gânduri și îngrijorări, chiar dacă se simte obosită.
2. Insomnia de menținere a somnului – treziri frecvente în timpul nopții, urmate de dificultatea de a adormi din nou.
3. Trezirea precoce – persoana se trezește mult mai devreme decât și-ar dori și nu reușește să reia somnul.
4. Insomnia mixtă – combinație între dificultatea de a adormi și trezirile repetate.

Pe lângă aceste tipuri, există și o clasificare după durata simptomelor:

• insomnie acută – durează câteva zile sau săptămâni și este legată de un factor de stres;
• insomnie cronică – persistă mai mult de trei luni și necesită tratament specializat.

Cum se manifestă insomnia în viața de zi cu zi?

Somnul nu este doar un moment de odihnă, ci un proces biologic vital. Când este afectat, întreaga funcționare a organismului are de suferit. Persoanele cu insomnie se confruntă cu:

• oboseală constantă, chiar și după o noapte aparent „lungă”;
• dificultăți de concentrare și memorie;
• scăderea performanței la muncă sau la școală;
• iritabilitate și schimbări de dispoziție;
• lipsa motivației și scăderea energiei;
• creșterea anxietății și a preocupărilor legate de somn.

Pe termen lung, insomnia poate contribui la apariția depresiei, la creșterea riscului de boli cardiovasculare și la slăbirea sistemului imunitar.

Cauzele insomniei

De cele mai multe ori, insomnia are cauze multiple. Poate fi declanșată de un factor și menținută de alții. Printre cauzele frecvente se numără:

• stresul și grijile cotidiene;
• anxietatea sau depresia;
• tulburări medicale (dureri cronice, apnee în somn, afecțiuni endocrine);
• consumul excesiv de cafeină, nicotină sau alcool;
• lipsa unei rutine regulate de somn;
• utilizarea ecranelor până târziu în noapte.

Un element esențial este că insomnia se autoîntreține. O persoană care adoarme greu începe să anticipeze că va avea o noapte proastă, ceea ce îi crește nivelul de anxietate. Astfel, chiar și după ce factorul inițial dispare, problema persistă.

Cum îți dai seama dacă ai nevoie de ajutor?

Este normal să te întrebi: „Oare am insomnie sau doar o perioadă stresantă?”. Semnele care arată că problema necesită atenție specializată sunt:

• lipsa somnului durează mai mult de trei luni;
• se întâmplă cel puțin trei nopți pe săptămână;
• ziua te simți epuizat, neatent și iritabil;
• teama de a nu dormi îți ocupă gândurile înainte de culcare;
• ai încercat schimbări simple (cum ar fi reducerea cafelei) și nu a funcționat.

Dacă aceste criterii sunt îndeplinite, este recomandat să consulți un psiholog sau medic.

De ce este importantă diagnosticarea corectă?

Mulți oameni încearcă să se trateze singuri, fie cu suplimente, fie cu medicamente luate fără rețetă. Problema este că uneori insomnia ascunde o altă tulburare: apnee de somn, depresie, tulburări tiroidiene. Dacă nu identifici corect cauza, tratamentul nu va funcționa.

Un diagnostic corect presupune discuții detaliate cu specialistul, completarea unui jurnal de somn și, în cazuri mai complicate, investigații precum polisomnografia.

Ce se întâmplă în corp atunci când nu dormi?

Somnul este reglat de doi factori principali: presiunea homeostatică a somnului (nevoia biologică de a dormi) și ritmul circadian (ceasul intern). Atunci când insomnia se instalează, acest echilibru este perturbat.

Creierul rămâne într-o stare de hiperactivare, ceea ce înseamnă că sistemul nervos simpatic – cel responsabil cu reacțiile de „luptă sau fugi” – este activ chiar și în pat. Aceasta explică de ce mulți insomniaci spun că „simt că nu pot opri gândurile” sau că „se simt ca și cum ar fi pe pilot automat chiar și în mijlocul nopții”.

Pe termen lung, lipsa somnului afectează procesele de memorie, reglarea emoțiilor, metabolismul și sistemul imunitar.

Mituri despre insomnie

De-a lungul timpului, au apărut multe idei greșite despre insomnie. Printre cele mai frecvente se numără:

• „dacă nu dorm, trebuie să stau în pat până adorm” – în realitate, acest obicei întreține insomnia;
• „pastilele sunt singura soluție” – de fapt, terapia cognitiv-comportamentală este mult mai eficientă pe termen lung;
• „insomnia este doar o problemă de voință” – în realitate, este o tulburare recunoscută medical;
• „dacă dormi prost o perioadă, te vei obișnui” – adevărul este că lipsa cronică de somn produce efecte negative cumulate.

Cum se tratează insomnia?

Odată ce este diagnosticată corect, insomnia poate fi tratată cu succes. Tratamentul include:

• terapie cognitiv-comportamentală pentru insomnie (CBT-I);
• reguli de igienă a somnului;
• tehnici de relaxare și mindfulness;
• în cazuri selectate, tratament medicamentos pe termen scurt.

Important de reținut este că insomnia nu trebuie ignorată și nici lăsată pe termen lung în grija „norocului”. Cu sprijinul potrivit, somnul poate fi recuperat.

Insomnia este o tulburare reală, cu criterii clare de diagnostic și cu tratamente validate științific. Ea nu se rezumă la a „nu dormi o noapte” și nu trebuie confundată cu lipsa ocazională de somn.

Recunoașterea timpurie a simptomelor și apelarea la ajutor specializat fac diferența între o viață dominată de oboseală și una în care somnul devine din nou o resursă naturală de sănătate și echilibru.

Your Sleep. Your Power.
Psiholog clinician & Psihoterapeut Ica Secoșan, PhD

Ce este insomnia?

Somnul este esențial pentru sănătatea noastră fizică și mentală, dar pentru milioane de oameni din întreaga lume, odihna nu vine atât de ușor. Insomnia este una dintre cele mai frecvente tulburări ale somnului și poate afecta semnificativ calitatea vieții. Dacă te confrunți cu dificultăți în a adormi, a rămâne adormit sau te trezești prea devreme și nu poți readormi, este posibil să suferi de insomnie.

Insomnia este o tulburare a somnului caracterizată prin dificultatea de a adormi, de a menține somnul sau prin treziri frecvente în timpul nopții, urmate de un somn neodihnitor. Spre deosebire de nopțile ocazionale de somn slab, insomnia devine o problemă atunci când apare frecvent și afectează funcționarea zilnică.

Există două tipuri principale de insomnie:

• Insomnia acută – Apare pe termen scurt și este declanșată de factori precum stresul, schimbările majore din viață sau evenimente traumatice.
• Insomnia cronică – Se manifestă cel puțin trei nopți pe săptămână, timp de cel puțin trei luni, având adesea cauze mai complexe, precum anxietatea, depresia sau obiceiurile nesănătoase de somn.

Cauzele insomniei

Insomnia poate fi declanșată de o varietate de factori, iar identificarea cauzei este esențială pentru a găsi un tratament eficient. Printre cele mai comune cauze se numără:

1. Stresul și anxietatea

Gândurile negative, grijile legate de muncă, familie sau viața personală pot duce la hiperactivarea creierului, împiedicând relaxarea necesară pentru a adormi. Persoanele cu anxietate generalizată sau tulburări de panică sunt mai predispuse la insomnie. Studiile arată că stresul cronic este unul dintre cei mai mari factori de risc pentru tulburările de somn.

2. Depresia și alte tulburări de dispoziție

Insomnia este un simptom frecvent al depresiei, iar lipsa somnului poate agrava starea depresivă. Un cerc vicios se creează atunci când depresia afectează somnul, iar lipsa somnului, la rândul său, agravează depresia. De asemenea, alte tulburări emoționale, precum tulburarea bipolară sau PTSD (tulburarea de stres post-traumatic), pot afecta serios calitatea somnului.

3. Obiceiuri de somn nesănătoase

Un program de somn neregulat, expunerea la lumina albastră a dispozitivelor electronice înainte de culcare și consumul excesiv de cofeină sau alcool pot perturba ciclul natural al somnului. Persoanele care folosesc frecvent telefonul, laptopul sau televizorul înainte de culcare pot avea dificultăți în a adormi, deoarece lumina albastră inhibă producția de melatonină, hormonul responsabil pentru somn.

4. Probleme medicale

Anumite afecțiuni medicale, precum refluxul gastroesofagian, durerile cronice, bolile endocrine sau tulburările respiratorii, pot contribui la apariția insomniei. De asemenea, sindromul picioarelor neliniștite și apneea de somn sunt asociate cu tulburările de somn. Este important ca persoanele care suspectează o cauză medicală să consulte un medic specialist pentru un diagnostic corect.

5. Schimbările în ritmul circadian

Munca în ture de noapte, schimbările frecvente de fus orar și lipsa expunerii la lumină naturală pot deregla ceasul biologic intern, ducând la dificultăți în inițierea și menținerea somnului. Ceasul biologic al corpului nostru este reglat de lumina naturală, iar expunerea insuficientă la aceasta poate duce la o dereglare a somnului.

Impactul insomniei asupra sănătății

Insomnia nu afectează doar nivelul de energie, ci poate avea consecințe serioase asupra sănătății. Persoanele care suferă de insomnie pe termen lung pot avea un risc crescut de:

• Boli cardiovasculare – Hipertensiunea și problemele cardiace sunt mai frecvente la cei cu somn insuficient.
• Slăbirea sistemului imunitar – Un somn neodihnitor poate duce la o vulnerabilitate crescută la infecții.
• Probleme cognitive – Lipsa somnului afectează memoria, concentrarea și capacitatea de luare a deciziilor.
• Riscul de diabet de tip 2 – Insomnia este asociată cu dereglări metabolice și creșterea nivelului de zahăr din sânge.

Tratamentul insomniei

Tratarea insomniei depinde de cauza subiacentă și de severitatea acesteia. În majoritatea cazurilor, abordările non-medicamentoase sunt preferate, iar terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie (CBT-I) este considerată tratamentul de primă linie.

Terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie (CBT-I)

CBT-I este o metodă bazată pe dovezi științifice, care ajută persoanele cu insomnie să își modifice gândurile și comportamentele care le împiedică să doarmă bine. Această formă de terapie include mai multe tehnici eficiente:

• Educația despre somn – Pacienții învață despre importanța somnului și despre factorii care contribuie la insomnie.
• Restricția somnului – Se reduce timpul petrecut în pat pentru a crește eficiența somnului.
• Controlul stimulilor – Se elimină obiceiurile care asociază patul cu starea de veghe (ex.: folosirea telefonului în pat).
• Tehnici de relaxare – Meditația, respirația profundă și relaxarea musculară progresivă ajută la reducerea tensiunii înainte de culcare.
• Restructurarea cognitivă – Pacienții învață să înlocuiască gândurile negative legate de somn cu unele mai constructive.

Când să consulți un specialist?

Dacă insomnia persistă mai mult de câteva săptămâni și îți afectează viața de zi cu zi, este recomandat să consulți un psihoterapeut specializat în terapia somnului. CBT-I este recunoscută drept cea mai eficientă metodă non-medicamentoasă de tratare a insomniei și poate ajuta la restabilirea unui somn sănătos.

Insomnia este o problemă comună, dar tratabilă. Identificarea cauzelor și aplicarea unor metode dovedite, precum terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie (CBT-I), poate duce la îmbunătățirea semnificativă a calității somnului. Dacă problemele de somn persistă, nu ezita să cauți ajutor specializat.

Your Sleep. Your Power.

Psiholog clinician & Psihoterapeut Ica Secoșan, PhD

Mircea este unul dintre pacienții cu care am lucrat în ultima perioadă și care, de cinci ani, se confruntă cu treziri nocturne frecvente și oboseală cronică în timpul zilei. Deși merge la culcare în jurul orei 23:00, se trezește de trei sau patru ori pe noapte, fără un motiv clar. Fiecare trezire îl lasă din ce în ce mai obosit, iar dimineața, când ceasul sună la ora 7:00, simte că noaptea nu i-a adus odihna de care are nevoie. În timpul zilei, Mircea este iritabil, are dificultăți în a se concentra la muncă și își simte energia complet epuizată. Aceste simptome se repetă în fiecare noapte, iar efectele lipsei de somn se acumulează zi după zi.

Dar ce este insomnia? Dacă și tu te regăsești în povestea lui Mircea, poate că ai aceeași întrebare. Insomnia nu este doar o simplă dificultate de a adormi sau de a rămâne adormit. Este o tulburare de somn care afectează nu doar nopțile tale, ci și zilele. Insomnia te lasă cu o stare de oboseală profundă, iritabilitate și, în unele cazuri, poate duce chiar la depresie sau anxietate. Insomnia cronică poate transforma somnul într-o sursă constantă de stres.

Deci, ce este insomnia? Este mai mult decât un simplu disconfort nocturn. Această tulburare de somn poate să te afecteze pe termen lung, influențându-ți sănătatea fizică și mentală, capacitatea de a funcționa la locul de muncă și chiar relațiile personale. În articolul de față, vom explora în detaliu simptomele insomniei, criteriile de diagnostic și diferențele dintre insomnie și alte tulburări de somn frecvente.

Efectele negative ale insomniei

Pe lângă oboseala persistentă pe care o poți simți, insomnia cronică poate provoca o gamă largă de alte efecte negative. Pe termen lung, lipsa unui somn de calitate afectează sistemul imunitar, ceea ce te poate face mai vulnerabil la boli. De asemenea, lipsa somnului contribuie la apariția problemelor cardiovasculare, precum hipertensiunea arterială, și poate crește riscul de diabet de tip 2. Din punct de vedere mental, insomnia este frecvent asociată cu tulburări precum depresia și anxietatea, ambele agravate de lipsa somnului.

În plus, nu este vorba doar despre modul în care te simți imediat după o noapte albă. Insomnia cronică te poate afecta și la nivel cognitiv, având un impact negativ asupra capacității tale de concentrare, memorare și rezolvare a problemelor. Zi de zi, insomnia poate diminua calitatea vieții tale.

Ce este insomnia cronică?

Dacă te întrebi ce este insomnia cronică, trebuie să știi că aceasta este definită prin dificultatea de a adormi, de a rămâne adormit sau de a te trezi prea devreme, fără a mai putea adormi din nou, cel puțin trei nopți pe săptămână, pentru o perioadă de cel puțin trei luni. Această problemă nu apare doar ocazional, ci este o tulburare constantă care îți afectează în mod repetat rutina zilnică și starea de bine.

Criteriile de diagnostic pentru insomnia cronică includ:

• Dificultatea de a adormi sau de a menține somnul (treziri frecvente pe timpul nopții sau trezire precoce).
• Simptomele trebuie să fie prezente cel puțin trei nopți pe săptămână.
• Persistența acestor simptome pentru cel puțin trei luni.
• Insomnia provoacă o stare de suferință sau afectează negativ funcționarea ta zilnică, fie că e vorba de muncă, viața socială sau starea de spirit.

Este important de menționat că insomnia cronică nu este întotdeauna rezultatul altor probleme medicale. În unele cazuri, poate apărea independent, deși este frecvent asociată cu alte tulburări psihologice sau fizice.

Diferențierea insomniei de alte tulburări de somn

Ce este insomnia, comparativ cu alte tulburări de somn? Există mai multe tulburări de somn care pot fi confundate cu insomnia cronică. În cele ce urmează, vom face o scurtă comparație între insomnia cronică și trei dintre cele mai frecvente tulburări de somn.

1. Insomnia acută

Întrebarea ce este insomnia acută apare frecvent în cazul persoanelor care au dificultăți de somn temporare. Insomnia acută este, în esență, o formă pe termen scurt a insomniei. De obicei, este provocată de factori stresanți temporari, cum ar fi o perioadă dificilă la locul de muncă, o pierdere personală sau alte schimbări majore în viață. Spre deosebire de insomnia cronică, aceasta nu durează mai mult de câteva săptămâni și adesea se rezolvă de la sine, odată ce factorul stresant dispare. În cazul tău, dacă problemele de somn au început recent și sunt legate de un eveniment specific, este posibil să suferi de insomnie acută, care nu necesită un tratament la fel de intens ca insomnia cronică.

1. Apneea în somn

Ce este insomnia în raport cu apneea în somn? Apneea în somn este o tulburare de somn în care respirația ta este întreruptă de scurte pauze în timpul somnului, ceea ce duce la treziri frecvente și somn neodihnitor. Apneea în somn este, de obicei, asociată cu sforăit puternic și senzația de sufocare în timpul nopții. Aceste treziri multiple din cauza apneei pot fi confundate cu insomnia, însă cauzele sunt foarte diferite. În timp ce insomnia este o problemă de inițiere sau menținere a somnului, apneea în somn este o problemă respiratorie care necesită tratament medical specializat.

3. Sindromul picioarelor neliniștite

Întrebarea ce este insomnia poate apărea și în contextul sindromului picioarelor neliniștite. Acesta este o altă tulburare de somn, caracterizată de senzații neplăcute în picioare și o dorință irezistibilă de a le mișca. Simptomele sunt mai accentuate seara, ceea ce poate face extrem de dificilă adormirea. Din această cauză, sindromul picioarelor neliniștite poate fi confundat cu insomnia, dar tratamentul este diferit, implicând adesea medicamente pentru a controla simptomele neurologice.

Cum poți să gestionezi insomnia?

Dacă te întrebi în continuare ce este insomnia și cum o poți trata, este important să știi că există multiple soluții pentru a îmbunătăți calitatea somnului. În multe cazuri, schimbările simple în rutina zilnică și obiceiurile de somn pot face o diferență semnificativă. Iată câteva strategii care te pot ajuta să gestionezi insomnia:

• Respectă un program strict de somn, culcându-te și trezindu-te la aceeași oră în fiecare zi.
• Evită cafeaua, alcoolul și mesele grele înainte de culcare.
• Creează un mediu propice pentru somn – liniștit, întunecat și confortabil.
• Evită folosirea dispozitivelor electronice cu cel puțin o oră înainte de culcare.
• În cazul în care insomnia persistă, terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie (CBT-I) este una dintre cele mai eficiente metode de tratament pe termen lung.

Răspunsul la întrebarea ce este insomnia poate varia în funcție de experiența ta, dar ceea ce este sigur este că insomnia nu trebuie să fie o povară pe care să o duci singur. Să înțelegi mai bine ce este insomnia te poate ajuta să faci primii pași spre un somn mai bun și o viață mai sănătoasă.

Povestea lui Mircea este un exemplu clasic de insomnie cronică, iar dacă te regăsești în descrierile prezentate în acest articol, este important să știi că insomnia se poate trata.

Somnul tău nu trebuie să rămână afectat pe termen lung. Te invităm să alegi unul dintre programele noastre de antrenament al somnului, pe care le-am parcurs deja cu numeroși pacienți, obținând rezultate pozitive în îmbunătățirea calității somnului lor. Cu ajutorul tehnicilor și strategiilor noastre, poți redobândi somnul odihnitor pe care îl meriți și îți poți îmbunătăți sănătatea generală și calitatea vieții.

Ica Secoșan, PhD

Notă: Pentru a proteja confidențialitatea pacienților noștri, numele, detaliile biografice și alte aspecte particulare ale cazului au fost modificate.

Ce este insomnia?

Insomnia este cea mai frecventă tulburare de somn. Înainte să discutăm însă despre această provocare cu care se confruntă foarte mulți oameni, este foarte important să facem câteva precizări.

Ce nu este insomnia? A fi nedormit nu este insomnie. În domeniul medicinei, privarea de somn este considerată a fi aptitudinea de a dormi adecvat, dar a nu îți oferi oportunitatea adecvată de a dormi. Cu alte cuvinte, persoanele nedormite pot să doarmă, doar că nu își alocă perioade adecvate pentru somn. În cazul în care te regăsești în această categorie, te invităm să citești informațiile pe care le-am pregătit pentru tine legate de igiena somnului. Cu câteva modificări în comportamentul tău, vei putea să te bucuri de un somn bun și odihnitor.

Insomnia este o deteriorare în cantitatea sau calitatea somnului, fiind asociată cu simptome precum:

• Dificultate la adormire
• Treziri repetate sau dificultăți de a readormi după trezire
• Trezire dimineața devreme și incapacitatea de a readormi
• Problema de somn durează cel puțin trei nopți pe săptămână și afectează domeniile importante ale vieții
• Durata este de cel puțin trei luni

Cu alte cuvinte, suferi de insomnie atunci când te confrunți cu incapacitatea de a genera somn în ciuda faptului că îți acorzi oportunitatea adecvată pentru a dormi.

Prin urmare, persoanele care suferă de insomnie, nu pot să doarmă suficient sau suficient de bine, chiar dacă își alocă timp pentru aceasta (între șapte și nouă ore pe noapte). Merită menționată aici și problema percepției greșite asupra stării de somn, cunoscută sub numele de insomnie paradoxală. În acest caz, vei raporta că ai dormit prost pe timpul nopții sau că nu ai dormit deloc. Totuși, dacă te-ai fi aflat într-un laborator iar specialiștii ți-ar fi înregistrat somnul în mod obiectiv, prin electrozi sau alte dispozitive precise de monitorizare a somnului, ai fi observat o incongruență. Înregistrările somnului tău, vor indica în acest caz faptul că ai dormit cu mult mai bine decât crezi tu subiectiv, iar uneori poate ai avut parte chiar de o noapte plină de somn sănătos. Prin urmare, persoanele care suferă de insomnie paradoxală au o iluzie sau o percepție eronată asupra unui somn de calitate slabă, care de fapt nu este deloc așa.

Revenind la tulburarea de insomnie, există câteva subtipologii distincte:

• insomnia de adormire – este  dificultatea de a adormi
• insomnia de menținere a somnului – dificultatea de a rămâne în starea de somn

Indiferent care dintre aceste probleme de somn se manifestă,  somnologia ca știință, impune bifarea unor criterii clinice foarte punctuale pentru ca o persoană să primească diagnosticul de insomnie.

Aceste criterii sunt:

• lipsa de satisfacție față de cantitatea și calitatea somnului (spre exemplu, dificultatea de a adormi, de a rămâne în starea de somn, de a te trezi dimineața)
• faptul de a suferi mult sau de a avea mari dificultăți în timpul zilei
• insomnia apare în cel putin trei nopți din săptămână, în fiecare săptămână, mai mult de trei luni
• nu coexistă în paralel nicio altă tuburare mintală sau problemă medicală care ar putea sa ducă la ceea ce pare a fi insomnie

Accentul pus pe durata problemei de somn, mai mult de trei nopți pe săptămână, în fiecare săptămână, pe o perioda de mai bine de trei luni, este extrem de important. Cu toții putem avea dificultăți cu somnul din când în când, deși s-ar putea să fie vorba despre o singură noapte sau despre mai multe. Este absolut normal. De regulă, există o cauză evidentă, cum ar fi stresul la locul de muncă sau o tensiune apărută într-o relație socială sau romantică. Totuși, o dată ce aceste situații se rezolvă, dificultatea legată de somn, de regulă dispare.

Astfel de probleme de somn acute în general, nu sunt recunoscute ca fiind insomnie cronică, pentru că insomnia cronică impune o perioadă continuă de somn cu dificultăți, săptămână după săptămână.

Insomnia este de aproape de două ori mai frecventă în cazul femeilor dacât la bărbați, această diferență foarte consistentă dintre cele două sexe putând fi explicată  pur și simplu prin faptul că, bărbații nu sunt dispusi să recunoască că au probleme cu somnul.

Cauzele insomniei

La fel ca și în multe alte probleme de sănătate fizică și mintală, genetica joacă un rol important, insomnia având un anumit grad de moștenire genetică, estimându-se că s-ar transmite de la părinte la copil în proporție de 28% – 45 %.  Acest lucru înseamnă că, majoritatea insomniei încă rămâne asociată unor cauze nongenetice, care se datorează unor interacțiuni cu mediul.

Există numeroși factori declanșatori care generează dificultățile de somn, inclusiv factori psihologici, fizici, medicali și de mediu.

Factorii externi care cauzează somnul deteriorat pot fi:

• lumina prea puternică în timpul nopții
• temperatura ambientală inadecvată din cameră
• cofeina, tutunul și consumul de alcool

Originea acestor factori nu este internă, în consecință nu reprezintă o tulburare individuală, ci mai degrabă influențe externe care, odată ce sunt remediate, persoanele vor beneficia de un somn odihnitor.

Doi dintre cei mai frecvenți factori declanșatori ai insomniei, sunt de natură psihologică:

• preocupările emoționale sau îngrijorarea
• neliniștea emoțională sau anxietatea

În această lume modernă în care cu toții trăim într-un ritm alert și suprasaturat de stimuli, unul dintre puținele momente în care ne oprim din consumul constant de informații și reflectăm asupra interiorului nostru este atunci când ne punem capul pe pernă. Nu există niciun moment mai prost pentru a face asta în mod conștient, evident!

Nu este de mirare faptul că, somnul devine aproape imposibil de inițiat sau de menținut când încep să ni se pună în mișcare rotițele emoționale ale minții, când ne facem griji despre ce am făcut sau nu am reușit să realizăm în ziua care trece, despre ce am uitat să facem, despre lucrurile cu care urmează să ne confruntăm în zilele următoare și chiar în viitorul îndepărtat.

Toate aceste gânduri de dinaintea somnului, nu constituie nici pe departe o invitație pentru a convinge undele cerebrale calmante ale somnului să ne viziteze creierul, pentru ca noi să putem să intrăm într-un somn odihnitor care să țină toată noaptea.

Probabil ți s-a întâmplat și ție să te pui seara în pat, să te întorci de pe o parte pe alta și să nu reușești să adormi. Îți trec prin minte gânduri pe care nu le poți opri și care te îndepărtează tot mai mult de momentul somnului profund. Sau poate ai adormit seara, dar te-ai trezit în mijlocul nopții și nu ai mai reușit să adormi la loc.

Din moment ce suferințele psihologice sunt principalul factor declanșator al insomniei, cercetătorii s-au concentrat pe analiza cauzelor biologice care stau la baza neliniștilor emoționale. S-a remarcat un vinovat frecvent: un sistem nervos simpatic excesiv de activ, care reprezintă mecanismul care pune în alertă starea de luptă sau fugă a organismului. Sistemul nervos simpatic, se activează ca reacție la amenințări și situații de stres acut. Consecințele fiziologice sunt: pulsul accelerat, creșterea fluxului sangvin, accelerarea metabolismului, eliberarea unor substanțe chimice de gestionare a stresului, cum ar fi cortizolul, intensificarea nivelului de activare a creierului, toate acestea fiind benefice în momentul acut în care ne confruntăm cu o amenințare sau cu un pericol real. Doar că, această reacție nu este menită să rămână în poziția pornit pe termen lung. Un sistem nervos simpatic excesiv de activ, împiedică un somn bun iar așa apare insomnia.