Posts tagged: Importanța somnului pentru sănătatea adolescenților

Importanța somnului pentru sănătatea adolescenților dependenți de droguri

Somnul este un element esențial pentru sănătatea fizică și psihică a tuturor, dar în special pentru adolescenți, datorită perioadei deosebite de dezvoltare neurocognitivă și emoțională prin care aceștia trec. Adolescența este o etapă în care corpul și creierul au nevoie de o cantitate semnificativă de somn pentru a susține procesele cognitive, de memorie și de reglare emoțională. Privarea de somn sau tulburările de somn, cum ar fi insomnia, afectează semnificativ performanțele academice, dezvoltarea emoțională și comportamentală, crescând riscul de apariție a unor tulburări psihologice, inclusiv anxietate, depresie și comportamente de risc.

În rândul adolescenților dependenți de substanțe, prevalența insomniei este chiar mai mare. Dependența de droguri este frecvent asociată cu tulburările de somn, amplificând severitatea acestor probleme. Studii recente arată că somnul perturbat este întâlnit la o proporție semnificativă de adolescenți cu consum de alcool, marijuana sau alte droguri, aceștia prezentând adesea simptome severe de insomnie sau hipersomnie.

Incidența insomniei în rândul adolescenților dependenți de droguri. Studii recente:

1. Prevalence of sleep disturbance among adolescents with substance use, a systematic review and meta-analysis. Journal: Child and Adolescent Psychiatry and Mental Health, 2023 (1). Acest studiu a evaluat prevalența insomniei și a altor tulburări de somn la adolescenții consumatori de droguri (alcool, marijuana, opioide). Rezultatele au arătat că aproape 70% dintre adolescenții studiați prezentau simptome severe de insomnie. Aceștia au raportat somn fragmentat și de proastă calitate, corelat cu un risc crescut de recidivă în consumul de droguri. Adolescenții cu insomnie aveau și o severitate mai mare a dependenței și întâmpinau dificultăți mai mari în tratamentele de recuperare.
2. Sleep and substance use disorders: an update. Journal: Current Psychiatry Reports, 2014 (2). În cadrul acestui studiu, s-a analizat legătura dintre tulburările de somn și consumul de substanțe. S-a observat că insomnia este frecvent întâlnită la adolescenții dependenți, afectând procesele de recuperare. Adolescenții cu tulburări de somn aveau un risc semnificativ mai mare de recidivă. Insomnia a fost corelată cu reglarea ineficientă a stresului și o capacitate redusă de a menține abstinența, ceea ce agravează dependența.
3. Sleep deprivation and insomnia in adolescents.Implications for mental health. Journal: Brain Sciences, 2023 (3). Acest studiu a investigat cum lipsa de somn afectează comportamentele riscante, inclusiv consumul de droguri. Adolescenții cu insomnie au prezentat o capacitate redusă de a controla impulsurile și o sensibilitate crescută la recompense. Acești factori au crescut riscul de a experimenta droguri sau de a continua consumul, arătând o legătură puternică între lipsa de somn și comportamentele autodistructive.

Dependența de substanțe este adesea asociată cu alte patologii, precum depresia, anxietatea și tulburările de somn. Într-un context clinic, insomnia nu doar că agravează simptomele acestor tulburări, dar contribuie și la perpetuarea lor. De exemplu, diferite studii au arătat că insomnia exacerbează simptomele de anxietate și poate afecta reglarea emoțională, amplificând riscurile asociate cu consumul de substanțe și comportamentele impulsive.

1. The impact of sleep quality on emotion regulation difficulties in adolescents: a chained mediation model involving daytime dysfunction, social exclusion, and self-control (4). Acest studiu publicat anul acesta (2024) în BMC Public Health a investigat modul în care calitatea slabă a somnului în adolescență contribuie la dificultăți de reglare emoțională și la impulsivitate crescută. Adolescenții care aveau un somn de slabă calitate prezentau mai multe dificultăți în gestionarea emoțiilor și erau mai sensibili la excluderea socială. Aceste provocări emoționale pot spori riscul de comportamente impulsive și consum de substanțe.
2. Relevance of Sleep and Circadian Rhythms to Adolescent Substance Use (5). În Current Addiction Reports, acest studiu longitudinal a arătat că adolescenții care manifestă un tipar de somn întârziat sau preferință pentru activități nocturne („eveningness”) sunt mai predispuși la consum de alcool și marijuana. Perturbările de somn au fost asociate cu un risc crescut de inițiere a consumului de substanțe și cu comportamente impulsive mai severe. Această cercetare a evidențiat necesitatea unor intervenții care să vizeze igiena somnului pentru prevenirea acestor riscuri.
3. Adolescent Neurodevelopment Within the Context of Impulsivity and Substance Use (6). Acest studiu publicat tot în Current Addiction Reports a explorat impactul insomniei asupra sănătății mentale și comportamentale a adolescenților. Rezultatele au indicat că simptomele de insomnie, atunci când sunt asociate cu anxietatea, duc la creșterea riscului de comportamente impulsive, inclusiv abuz de substanțe. Somnul deficitar intensifică disfuncțiile emoționale și favorizează luarea deciziilor impulsive, cum ar fi inițierea timpurie a consumului de alcool și droguri.

Tratamentul insomniei prin Terapia Cognitiv-Comportamentală pentru Insomnie (CBT-I) a demonstrat rezultate promițătoare în gestionarea simptomelor la adolescenții cu dependență de droguri. CBT-I este o terapie non-farmacologică eficientă care ajută la reducerea tulburărilor de somn și, implicit, la ameliorarea simptomelor asociate dependenței și tulburărilor de sănătate mintală. Diferite studii au arătat că adolescenții care au urmat CBT-I au avut îmbunătățiri semnificative ale calității somnului și o reducere a consumului de droguri.

1. Efficacy of Cognitive Behavioral Therapy for Insomnia in Adolescents: A Randomized Controlled Trial with Internet Therapy, Group Therapy and A Waiting List Condition (7). Acest studiu publicat în Sleep a examinat eficacitatea terapiei CBT-I la adolescenți. Participanții au urmat un protocol adaptat din CBT-I pentru adulți, care a inclus șase sesiuni săptămânale. S-a observat o îmbunătățire semnificativă a calității somnului, iar simptomele de insomnie s-au redus considerabil. De asemenea, a existat o îmbunătățire a reglării emoționale și o scădere a impulsivității și a anxietății la adolescenții care au urmat terapia​.

2. Effectiveness of Digital Cognitive Behavioral Therapy for Insomnia in Young People: Preliminary Findings from Systematic Review and Meta-Analysis (8). O analiză sistematică publicată în MDPI a evaluat eficacitatea versiunii digitale a CBT-I la tineri. Studiul a demonstrat că dCBT-I a îmbunătățit semnificativ calitatea somnului auto-raportată, cu un efect moderat spre mare. Totuși, îmbunătățirile obiective, cum ar fi timpul total de somn și eficiența somnului, au fost mai puțin evidente, indicând că această formă de terapie este eficientă în gestionarea insomniei la adolescenți.

3. Adolescents, substance abuse, and the treatment of insomnia and daytime sleepiness (9). Studiul subliniază rolul esențial pe care somnul perturbat și somnolența diurnă îl au în interacțiunile cu abuzul de substanțe și rezultatele negative în sănătate, socializare și emoționale, pentru adolescenți. Ca metodă de a îmbunătăți somnul și de a reduce riscul recidivei în abuzul de substanțe, a fost dezvoltat un program de tratament în grup, format din șase sesiuni, destinat să abordeze aceste tulburări. Programul include diverse componente, cum ar fi instrucțiuni pentru controlul stimulilor, terapia cu lumină puternică pentru reglementarea somnului, educația despre igiena somnului, terapia cognitivă și reducerea stresului prin mindfulness. Rezultatele preliminare sugerează că participanții care au completat patru sau mai multe sesiuni au înregistrat o îmbunătățire a somnului, iar o calitate mai bună a somnului ar putea duce la o reducere a problemelor legate de abuzul de substanțe la un follow-up de 12 luni.

Aceste rezultate evidențiază importanța integrării CBT-I în tratamentul global al adolescenților cu dependență de droguri, având un impact pozitiv atât asupra calității somnului, cât și asupra sănătății psihice generale.

Consumul de substanțe la adolescenți este o problemă majoră de sănătate publică. Cercetările, inclusiv studiile de amploare, indică o asociere constantă între tulburările de somn și consumul de alcool, cannabis, tutun și alte substanțe la adolescenți (10). Spre exemplu, într-un studiu longitudinal s-a evaluat  relația dintre somnul din adolescența timpurie și consumul de substanțe la băieți, descoperind că o calitate scăzută a somnului și o durată mai mică de somn la vârsta de 11 ani erau asociate cu un consum mai devreme de alcool și intoxicație repetată. În plus, o calitate slabă a somnului la aceeași vârstă era legată de o intoxicație mai timpurie cu cannabis și utilizare repetată, chiar și după ajustarea pentru factori covariați.

Mai multe mecanisme care explică legătura dintre simptomele de insomnie și consumul de substanțe au fost propuse în literatura de specialitate, printre care un dezechilibru între sistemele afective și de control, cauzat de somnul perturbat, ceea ce poate crește comportamentele de risc. Această legătură puternică între insomnie și consumul de substanțe are implicații clinice importante, inclusiv faptul că adolescenții pot folosi substanțele ca auto-medicație pentru insomnie, ceea ce agravează problemele de somn și crește riscul apariției altor tulburări legate atât de somn, cât și de consumul de substanțe. Tratarea timpurie a simptomelor de insomnie poate reduce riscul dezvoltării acestui cerc vicios.

Terapia Cognitiv-Comportamentală pentru Insomnie

Terapia cognitiv-comportamentală (CBT), destinată să schimbe gândurile, credințele și atitudinile legate de somn pentru a modifica comportamentele observabile, este cea mai evaluată abordare în tratamentul insomniei la adolescenți și s-a dovedit a fi, în mare parte, eficientă. CBT pentru insomnie (CBT-I) include diverse metode, cum ar fi:

1. Controlul stimulilor: stabilirea unor programe regulate, consolidarea somnului pe timpul nopții și îmbunătățirea asocierii pat-somn.
2. Reducerea stării de agitație: calmarea activităților dinainte de culcare și utilizarea tehnicilor de relaxare.
3. Terapia cognitivă: abordarea gândurilor negative și a catastrofizării.
4. Îmbunătățirea igienei somnului: adoptarea unor comportamente și condiții de mediu care să promoveze calitatea somnului.
5. Restricționarea somnului: limitarea temporară a orelor petrecute în pat pentru a crește eficiența somnului.

Mai multe studii au demonstrat că CBT-I poate îmbunătăți calitatea somnului la copii și adolescenți cu simptome de insomnie. Totuși, unele metode CBT-I pot fi mai potrivite decât altele pentru adolescenți. De exemplu, restricționarea somnului nu este frecvent utilizată în literatura de specialitate pentru acest grup de vârstă, deoarece adolescenții se confruntă deja cu programe de somn restricționate (din cauza orelor târzii de culcare și a programului matinal la școală). Cu toate acestea, un studiu recent a sugerat că o anumită restricționare a somnului, ajustată săptămânal prin sfaturi personalizate privind ora de culcare, ar putea fi benefică pentru adolescenții cu insomnie.

În conlcuzie, somnul joacă un rol esențial în dezvoltarea adolescenților, influențându-le sănătatea fizică, emoțională și cognitivă. Insomnia, din păcate, afectează din ce în ce mai mulți tineri, având un impact semnificativ asupra capacității lor de a se dezvolta armonios. Această lipsă de somn nu doar că poate duce la probleme de concentrare, anxietate și depresie, dar este și corelată cu un risc crescut de dependență de substanțe, adolescentul căutând adesea soluții temporare pentru a face față stresului și oboselii.

În acest context, integrarea terapiei cognitiv-comportamentale pentru insomnie (CBT-I) în tratamentele destinate adolescenților cu probleme de dependență ar putea fi o abordare eficientă. Prin abordarea directă a gândurilor și comportamentelor legate de somn, CBT-I nu doar că poate îmbunătăți calitatea somnului, dar poate și reduce riscurile asociate cu dependența de substanțe. Este crucial ca specialiștii să recunoască interconexiunea dintre somn și sănătatea mentală, promovând astfel intervenții cuprinzătoare care să sprijine tinerii în procesul lor de recuperare. Investiția în somnul sănătos al adolescenților este o investiție în viitorul lor, contribuind la dezvoltarea unei generații mai sănătoase și mai echilibrate.

Ica Secoșan, PhD

Bibliografie:

1. Phiri D, Amelia VL, Muslih M, Dlamini LP, Chung MH, Chang PC. Prevalence of sleep disturbance among adolescents with substance use: a systematic review and meta-analysis. Child Adolesc Psychiatry Ment Health. 2023 Aug 26;17(1):100. doi: 10.1186/s13034-023-00644-5. PMID: 37633926; PMCID: PMC10464186.

2. Conroy DA, Arnedt JT. Sleep and substance use disorders: an update. Curr Psychiatry Rep. 2014 Oct;16(10):487. doi: 10.1007/s11920-014-0487-3. PMID: 25135784.

3. Uccella S, Cordani R, Salfi F, Gorgoni M, Scarpelli S, Gemignani A, Geoffroy PA, De Gennaro L, Palagini L, Ferrara M, Nobili L. Sleep Deprivation and Insomnia in Adolescence: Implications for Mental Health. Brain Sci. 2023 Mar 28;13(4):569. doi: 10.3390/brainsci13040569. PMID: 37190534; PMCID: PMC10136689.

4. Wang, W., Zhu, Y., Yu, H. et al.The impact of sleep quality on emotion regulation difficulties in adolescents: a chained mediation model involving daytime dysfunction, social exclusion, and self-control. BMC Public Health 24, 1862 (2024). https://doi.org/10.1186/s12889-024-19400-1

5. Claudatos, S., Baker, F.C. & Hasler, B.P. Relevance of Sleep and Circadian Rhythms to Adolescent Substance Use. Curr Addict Rep6, 504–513 (2019). https://doi.org/10.1007/s40429-019-00277-9

6. Green, R., Meredith, L.R., Mewton, L. et al.Adolescent Neurodevelopment Within the Context of Impulsivity and Substance Use. Curr Addict Rep 10, 166–177 (2023). https://doi.org/10.1007/s40429-023-00485-4

7. Eduard J. de Bruin, Susan M. Bögels, Frans J. Oort, Anne Marie Meijer, Efficacy of Cognitive Behavioral Therapy for Insomnia in Adolescents: A Randomized Controlled Trial with Internet Therapy, Group Therapy and A Waiting List Condition, Sleep, Volume 38, Issue 12, December 2015, Pages 1913–1926, https://doi.org/10.5665/sleep.5240

8. Tsai, H.-J.; Yang, A.C.; Zhu, J.-D.; Hsu, Y.-Y.; Hsu, T.-F.; Tsai, S.-J. Effectiveness of Digital Cognitive Behavioral Therapy for Insomnia in Young People: Preliminary Findings from Systematic Review and Meta-Analysis.  Pers. Med.2022, 12, 481. https://doi.org/10.3390/jpm12030481
9. Richard R. Bootzin, Sally J. Stevens, Adolescents, substance abuse, and the treatment of insomnia and daytime sleepiness. Clinical Psychology Review, 2005, doi: https://doi.org/10.1016/j.cpr.2005.04.007

10. Roane BM, Taylor DJ. Adolescent insomnia as a risk factor for early adult depression and substance abuse. Sleep. 2008 Oct;31(10):1351-6. PMID: 18853932; PMCID: PMC2572740.

11. Mike TB, Shaw DS, Forbes EE, Sitnick SL, Hasler BP. The hazards of bad sleep-Sleep duration and quality as predictors of adolescent alcohol and cannabis use. Drug Alcohol Depend. 2016 Nov 1;168:335-339. doi: 10.1016/j.drugalcdep.2016.08.009. Epub 2016 Sep 19. PMID: 27659736; PMCID: PMC5086262.